Home > L’association > Istoria asociației

Ajutor umanitar în anii 90

La sfârșitul anilor `80, preotul iezuit Jean Magnan motivează studenții unui liceu din Marseille să realizeze acțiune sociale și culturale în Franța. După căderea regimului condus de N. Ceaușescu în decembrie 1989, impresionat de situația orfelinatelor, Jean Magnan vine în România și decide să organizeze convoaie umanitare. În anul 1991, pe deplin conștient de situația tragică a orfelinatelor, decide să rămână în mod definitiv în Satu Mare. Cu ajutorul voluntarilor, asociația organizează activități socioeducative în orfelinate, oferind, în același timp, burse de studii tinerilor defavorizați care doreau să meargă mai departe la universitate.

Case de tip familial se deschid în ani 2000

Pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene, guvernul român închide orfelinatele la începutul anilor 2000, la cererea acesteia. Astfel, prin reorganizare, apar centrele de plasament și casele de tip familial. Asociația creează patru case de tip familial care au găzduit în jur de 30 copii.

Paralel, asociația creează legături cu o comunitate Emmaus din Franța, Saint-Aunes Montpellier. În fiecare an, sunt organizate convoaie de solidaritate, vizite și întâlniri între cele două comunități; motive suficiente ca să visăm la crearea unei comunități Emmaus în Satu Mare. Iar acest vis s-a transformat într-un proiect concret.

O nouă sfidare în 2009 : inserția tinerilor aflați în dificultate

În sensul unei evoluții generale, instituțiile publice s-au implicat mai mult pentru bunul mers al protecției copilului. Pentru a obține acreditarea de furnizor de servicii sociale recunoscute de statul român prin noile reglementări, asociația este obligată să își aleagă cât mai specific domeniul de activitate. Astfel, grupul țintă al acțiunilor noastre îl reprezintă tinerii cu vârste între 18 și 30 ani, care nu mai pot fi sprijiniți prin intermediul protecției copilului.

Majoritatea acestor tineri nu dispun de resurse materiale, calificări profesionale sau educație. În acest context, consecința este imediată: ei sunt cei mai vulnerabili. Vulnerabilitatea crește și mai mult în cazul celor cu diferite forme de handicap mental.

Nevoia locală, de a găsi un viitor acestei generații de tineri, a întărit și a motivat proiectul nostru de a crea o comunitate Emmaus în Satu Mare. Scopul nostru este de a promova inserția socială și profesională a tinerilor care provin din medii defavorizate. Aceste aspirații se aseamănă, în cea mai mare parte, cu criteriile de organizare ale comunităților Emmaus: o viată comunitară și un loc de muncă protejat, care se doresc a fi o rampă de lansare spre autonomie.

Lansarea proiectului Emmaus Satu Mare

Ianuarie 2011, sub implusul creării unei comunități Emmaus, primul companion este angajat de către asociație. Numărul angajaților crește în ritm rapid, așa că modelul tip al unei comunități Emmaus se conturează, păstrând trăsăturile specifice ale situației sociale sătmărene.

Începând cu aprilie 2011, mai multe activități economice de inserție au luat viață rând pe rând: un fast-food; un magazin de mobilă, de veselă și de haine second hand; un atelier de reparații. Paralel, tinerii au avut posibilitatea să facă un stagiu de practică în străinătate, la partenerii noștri din Franța și Anglia, ca să se specializeze în reparare electro-menajere și mobilier, triaj de haine, curs de gătit etc..

În anul 2012 este acceptată candidatura de membru al comunității Emmaus de către Emmaus Europa.

Iar, în februarie 2013, Asociația Freres Europa devine membru deplin al mișcării Emmaus.

O comunitate satelit se dezvoltă în Timișoara în 2014

La începutul anului 2014 asociația a primit sub formă de donație o casă, nu departe de Timișoara, unde își propune să împărțească activitățile și tinerii între Satu Mare și Timișoara. O fermă de inserție se deschide în martie 2014 la Sânmartinul Maghiar. Proiectul este gândit ca un program de ruptură, permițând tinerilor, pentru o perioadă de timp, să renunțe la orice fel de dependență (alcool, relații nocive, droguri etc.).

În octombrie 2014, asociația deschide un magazin de mobilă în Timișoara unde sunt angajați tinerii beneficiari ai asociației care au beneficiat de programul de ruptură de la Sânmartinul Maghiar. Acest lucru creează presmisele autofinanțării noii comunități Emmaus și a programului de inserție social-profesională a tinerilor chiar în Timișoara.

Din păcate, acesta comunitate satelit s-a închis în iunie 2016 și toate activitățile s-au concentrat în Satu Mare.

În 2016, un magazin nou s-a deschis în Satu Mare

În Aprilie 2016 asociația a dobândit un spațiu mai mare și mai adecvat pentru a-și instala activitățile sociale și economice mai importante. În primul rând, noul spațiu, ne permite să facem un lucru social pe term lung cu tinerii: timp de 4 luni tinerii s-au implicat în lucrările de renovare, de amenajare și de decorare ale noului magazin, în acest fel au participat la un proiect de la început până la capăt și au dezvoltat o responsabilitate mai mare față acest proiect și loc de muncă. Deschiderea a avut loc în Septembrie cu aceeași implicare și responsabilitate. Multe proiecte sunt în curs de dezvoltare: o grădină de vară, un fast food, chiar o bibliotecă pentru împrumut de cărți.

Pe lângă acest loc nou spațiu de lucru, am păstrat o parte din vechiul magazin pe care l-am avut în Satu Mare din septembrie 2013. Astfel, toate activitățiile se concentrează într-un singur loc. Logica noastră este să fim mai eficienți : dacă toți tinerii și întreaga echipă locuiesc și muncesc în același oraș, ei pot avea un sprijin continu și personalizat, iar rezultatul muncii este mai eficient. Prin urmare, în iunie 2016, am chemat înapoi tineri de la Timișoara și am închis comunitatea.

ffd33aa841d7ad0345bb0706ffdee3dbiiiiiiiiiii